Poznaşul

Caricatura  de M.H.TRAISTA

«VI-L PREZINT PE UNCHIUL FEDEA. ZĂMBIŢI-L!...»

 Om mai şugubăţ, mai snovelnic şi... câteodată, mai hâtru decât unchiul Fedea nu găseai în toată  Fedorivna.

Cât era ziulica de mare, unchiul Fedea se ţinea numai şi numai de şotii, de farse, de tot felul de ghiduşii şi boroboaţe. Iar când îi reuşea câte o năzbâtie, ere din cale-afară de bucuros. Nu-şi mai încăpea în piele de bucurie.

Însă dintre toate bazaconiile pe care le făcea, cel mai mult şi mai mult îi plăcea unchieşului să sperie femeile care se duceau în pădure să culeagă hribe şi zmeură.  Ascuns pe după câte o răgălie, unchiul Fedea călca cu trosnet peste crengile uscate şi mormăia taman ca un urs. Când muierile o rupeau la fugă bocind şi ţipând ca din gură de şarpe, el ieşea din ascunzătoare şi striga în urma lor:

            – Unde fugiţi mă-ă-ăi!... Nu vă temeţi că nu-i nici un urs, sunt eu unchiul Fedea!...

            Femeile se întorceau blestemându-l pe unchieş de ţi se ridica părul măciucă auzindu-le, iar lui nici că-i păsa – se tăvălea pe jos ţinându-se de burtă de atâta râs.

            * * *

            De multe ori, încercând să-i păcălească pe alţii se păcălea singur.

            Astfel, odată întâlni la cârciuma satului un om din satul vecin. Fericit că are cui să tragă o păcălitură pe cinste, se apropie de acesta şi îi propuse:

            – Măi vomule bun, dacă ghiceşti cum o cheamă pe Măria me’ eu îţi fac cinste cu două halbe de bere, de nu ghiceşti, dai tu una... No ce zici batem palma?...

–        Batem! – zâmbi necunoscutul.

–        No, atunci zi!

–        Maria!

–        Măi, măi, bată-te norocu’ să te bată!.. De unde dracu’ îmi cunoşti muierea? –

se minună unchiul Fedea, dar îl cinsti pe om cu două halbe.

            * * *

            Altădată, întâlnindu-l pe Petrea Ghioagă, din celălalt capăt al Fedorivnei îi spuse bucuros:

            – Măi Petrea, dacă tu ghiceşti câţi purcei mi-o fătat scroafa... eu ţi-i dau pe toţi nouă!

–        Nouă! – răspunse Petrea zâmbind.

– Măi, măi Petrea, tu ai aflat de la careva că mi-a fătat măscuroaia nouă purcei şi ai vrut să mă jecmăneşti luate-ar dracu’ că hain mai eşti la suflet măi Petreo!